Doi cardinali cu drept de vot în viitorul conclav pentru alegerea unui nou papă şi-au anulat participarea.
Arhiepiscopul emerit de Valencia, Antonio Canizares, în vârstă de 79 de ani, nu va lua parte la conclav din motive de sănătate, potrivit unor relatări din presa spaniolă, inclusiv postul de radio al Conferinţei Episcopale Spaniole, Cope.
Luni, arhiepiscopul emerit de Sarajevo, Vinko Puljic, tot în vârstă de 79 de ani, îşi exprimase deja regretul că nu va putea participa, din acelaşi motiv, potrivit postului de televiziune croat RTL.
Odată cu aceste două anulări, numărul cardinalilor votanţi din conclav, adunarea electorală secretă pentru alegerea papei, scade la 133. În consecinţă, şi majoritatea de două treimi necesară unui cardinal pentru a fi ales Papă se reduce de la 90 la 89 de voturi, transmite Agerpres care citează dps.
Cine va fi următorul papă? Câteva indicii de urmărit
Nimeni nu ştie pe cine vor alege cardinalii catolici ai lumii pentru a-i succeda Papei Francisc şi a deveni astfel noul lider al Bisericii Catolice. Însă, conform celor care urmăresc cu atenţie evenimentele, există uneori indicii referitoare la persoana care ar putea fi următorul suveran pontif, relatează miercuri Reuters.
Procesul de alegere a unui nou papă este lung şi secret. Majoritatea celor 252 de cardinali din lume vin la Roma pentru a participa la eveniment. Cei cu vârsta sub 80 de ani, aproximativ 135 de prelaţi, se pregătesc să intre în conclav pentru a-l alege pe următorul conducător.
Odată cu începerea conclavului, care, conform legii Bisericii, nu ar trebui să aibă loc mai devreme de data de 6 mai, cardinalii vor fi complet izolaţi de lumea modernă până la alegerea unui nou papă.
Până atunci, ei pot participa la evenimente publice şi pot da interviuri, vorbind despre ceea ce caută la următorul lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume.
"Citirea semnelor înainte de conclav pentru a identifica candidaţii la statutul de papă este complicată, deoarece indiciile sunt, de obicei, foarte subtile", a declarat John Thavis, corespondent la Vatican care a acoperit trei papalităţi.
Papa Francisc a încetat din viaţă luni, la vârsta de 88 de ani. Nu există niciun candidat clar care să îi succeadă.
În timp ce papa se recupera după pneumonie în weekendul de Paşte, el a rugat cardinali cu vârste de peste 80 de ani să prezideze în locul său la diferite evenimente de la Vatican, probabil nedorind să îndrepte atenţia către un succesor favorit.
Funeraliile Papei, care vor avea loc sâmbătă, 26 aprilie, vor constitui primul moment important care ar putea oferi eventuale indicii despre cine ar putea fi următorul suveran pontif.
Zeci de mii de persoane, inclusiv zeci de lideri mondiali precum preşedintele american Donald Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, sunt aşteptaţi în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican pentru ceremonie. Evenimentul va fi urmărit de milioane de persoane din întreaga lume.
Cardinalii prezenţi vor asculta cu atenţie predica rostită de cardinalul italian Giovanni Battista Re, liderul ceremonial al Colegiului Cardinalilor şi un oficial al Vaticanului retras din activitate.
La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea din 2005, liturghia a fost oficiată de cardinalul german Joseph Ratzinger, care a oferit ceea ce mulţi au considerat a fi o alocuţiune emoţionantă despre viaţa şi moştenirea ultimului papă. Unsprezece zile mai târziu, Ratzinger avea să fie ales, devenind Papa Benedict al XVI-lea.
Re are 91 de ani, nu poate intra în conclav şi nu este un pretendent la papalitate. Cu toate acestea, cunoscătorii se aşteaptă ca el să încerce să le ofere confraţilor săi unele îndrumări în modul în care va alege să descrie papalitatea lui Francisc sau în cuvintele pe care le va folosi pentru a descrie nevoile actuale ale Bisericii Catolice.
Funeraliile marchează prima din cele nouă zile de doliu pentru Biserica Catolică. O altă liturghie va fi oficiată duminică în Piaţa Sfântul Petru. Aceasta va fi condusă de cardinalul italian Pietro Parolin, adesea menţionat drept unul dintre principalii candidaţi la papalitate.
Alte indicii referitoare la posibilul succesor al lui Francisc vor apărea, probabil, mai lent, notează Reuters.
În 2013, în timp ce cardinalii se reuneau la Roma după demisia surprinzătoare a Papei Benedict, unii dintre prelaţii americani care se pregăteau să participe la conclav au început să ţină conferinţe de presă.
Grupul mai mare al cardinalilor din întreaga lume le-a solicitat ulterior să nu mai susţină astfel de briefinguri.
Indicii în predici
Chiar dacă de data aceasta nu vor avea loc conferinţe de presă, cardinalii care îşi petrec timpul la Roma oficiază adesea slujbe în bisericile din oraş. Predicile pe care le ţin cu aceste ocazii ar putea oferi unele indicii despre ceea ce gândesc.
"Orice indiciu va veni în frânturi sau fraze folosite pentru a descrie ceea ce cardinalii caută la următorul papă", a declarat John Thavis.
"Cuvinte precum 'deschidere' şi 'reformă' s-ar putea potrivi anumitor cardinali, în timp ce 'abilităţi administrative' şi 'teologie solidă' i-ar putea descrie pe alţii", a spus el.
Cele mai importante indicii vor apărea în cadrul întâlnirilor zilnice pe care cardinalii le vor avea în săptămâna premergătoare conclavului.
În cadrul acestor reuniuni, cunoscute sub numele de "congregaţii generale", cardinalii au ocazia să vorbească liber şi chiar, poate, să ofere o viziune pentru o viitoare papalitate sub conducerea lor.
În 2013, cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a oferit o scurtă reflecţie în cadrul uneia dintre aceste reuniuni. El a declarat că Biserica, afectată de abuzuri sexuale şi scandaluri financiare, a devenit "bolnavă" şi prea "auto-referenţială", conform unui text ce a fost publicat ulterior. El a spus că Biserica trebuie să facă o treabă mai bună în încercarea de a se deschide către lumea modernă.
Câteva zile mai târziu, Bergoglio avea să fie ales, devenind Papa Francisc.
Deliberările finale cu privire la persoana care îi va succeda Papei Francisc vor avea loc în conclav. Cardinalii care vor intra în Capela Sixtină pentru a vota vor fi izolaţi de lume, fiindu-le interzis accesul la ştiri sau contactul cu lumea exterioară.
În timp ce cardinalii vor intra la deliberări, arhiepiscopul Diego Ravelli, care conduce celebrările liturgice ale Vaticanului, va striga, în latină: "Extra omnes!" ("Toată lumea afară!").
Citește și: Când se alege noul Papă. Cine sunt cei șase cardinali care se află în topul favoriților
Citește și: Cele 10 sfaturi ale papei Francisc pentru o viață cu sens, pace și bucurie
Citește și: Papa Francisc în România. Imagini de la vizita din 2019, prima făcută de el într-o țară ortodoxă
Citește și: Vaticanul a făcut publice primele poze cu papa Francisc în sicriu. Va fi depus la Bazilica Sfântul Petru
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
