Rusia - 1 an de la invadarea Ucrainei - interviu cu Ileana Racheru, specialist în spațiul ex-sovietic

Rusia la 1 an de la invazie: izolată, fără alianțe funcționale, cu un președinte care nu vrea decât să rămână la putere! Stăpână pe o alianță echivalentă cu NATO formată din țări ex-sovietice în care membrii se războiesc periodic între ei, cu o variantă rusească a UE în care liderii țărilor membre aleg, uneori, să-i râdă în nas lui Putin, însă cu suficient tupeu să atace Republica Moldova dacă ar avea cum. Este, pe scurt, tabloul Rusiei la 1 an de la începutul unui război de neînțeles, realizat pentru Știrile Digi FM de Ileana Racheru, cercetător la Institutul Diplomatic Român, doctor în Științe Politice și specialistă în spațiul ex-sovietic și autoare a cărții Caucazul de sud după 20 de ani. Regimuri politice, securitate și energie.

Știrile Digi FM: Am vrea să începem discuția noastră cu o scurtă analiză a discursului lui Vladimir Putin din Parlament despre starea națiunii. Cu cine vorbea de fapt, cui se adresa?

Ileana Racheru: Putin vorbea într-o logică a propagandei pe care o deversează în continuu în ultimii ani Kremlinul. Cred că vorbea atât cu publicul intern, pe care îl hrănea încă o dată cu principalele mesaje de propagandă, și anume decadența Occidentului, Occidentul a pornit un război împotriva Rusiei, eventual prin Ucraina, Nato se apropie foarte mult de granițele Federației Ruse și amenința Federația Rusă, deși NATO este la granițele Federației Ruse încă din momentul în care au intrat statele baltice. În același timp, Putin a anunțat oarecum clar că nu dorește ca Rusia să fie înfrântă în războiul din Ucraina și amenință încă o dată Occidentul.

CE VREA VLADIMIR PUTIN DE LA OCCIDENT?

Știrile Digi FM: De altfel, încă din 2007, de la Munchen, Vladimir Putin a anunțat clar un plan de idei, respectiv eliminarea hegemoniei euro-atlantice. Practic, ce vrea de fapt Vladimir Putin de la Occident?

Ileana Racheru: Nu cred că Putin știe clar ce vrea de la Occident. Așa cum nu cred că Putin știe ce vrea până la urmă să fie, ce fel de actor vrea să fie Rusia pe scena internațională. Și o să vă spun și de ce. Pentru că mi se pare că principalul lucru pe care Putin îl vrea acum este să se mențină la putere. Iar în ceea ce privește Rusia, mi se pare că este foarte izolată. Rusia, până la urmă, este un actor important în relațiile internaționale și pentru ei contează foarte mult în materie de prestigiu, în relațiile internaționale să interacționeze cu Occidentul. Or, la momentul actual, Rusia este cât se poate de izolată și este supusă sancțiunilor occidentale și modul în care Rusia se manifestă în relațiile internaționale este ca un paria și ca un un actor care nu face altceva decât să distrugă normele de drept internațional, să le pună sub semnul întrebării și să distrugă arhitectura de securitate a Europei stabilită după al Doilea Război Mondial.

RUSIA ȘI ALIANȚELE SALE

La 1 an de la începutul invaziei, Rusia se regăsește izolată și fără alianțe funcționale!

Știrile Digi FM: Și, totuși, teoretic, Rusia nu duce lipsă de aliați. Există Comunitatea Statelor Independente…există și varianta rusească a NATO. Cât de funcționale mai sunt aceste organizații?

Ileana Racheru: Haideți să vă spun, de fapt, ce a fost Comunitatea Statelor Independente. Comunitatea Statelor Independente, în mod inițial, a fost de fapt organizația care a statutat cumva decesul U.R.S.S. ului, pentru că ea s-a creat în urma eșecului de a negocia și de a semna un nou tratat unional, care practic avea menirea de a ține în picioare U.R.S.S. ul. În 1900 ar fi bine să ne întoarcem puțin în 1922, ca să explic mai clar ce s a întâmplat. În 1922 au fost trei republici, Rusia, Belarus și Ucraina, care au creat U.R.S.S. ul, au pus bazele U.R.S.S. ului. Ulterior au fost lipite, să spunem, la acest trio, diverse alte republici, până în momentul în care au apărut 15 și au creat Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.

Această construcție a durat până în 1991. La sfârșitul anilor 80, la începutul anilor 90, s-a pus problema renegocierii și a încheierii și semnării de către liderii, să spunem Regionali din Republici, a unui nou tratat de Uniune Sovietică. Având în vedere că acest demers a eșuat și majoritatea republicilor s-au proclamat independente, inclusiv Federația Rusă a apărut pe fondul unei declarații de independență din 1990. Atunci, în decembrie 1991, au existat trei lideri ai acelorași trei republici, care în 1922 creaseră U.R.S.S., și anume Belarus, Ucraina și Rusia, care au pus bazele Comunității Statelor Independente. Ulterior au fost, mă rog, invitate să adere și diverse alte republici. Au aderat în mod inițial, toate cu excepția celor trei state baltice. Deci, C.S.I. a avut la începutul anilor 90 undeva la 12 membri. Ulterior, au fost state care au ieșit din componența C.S.I.- ului, de exemplu Georgia și Ucraina. Mă rog, pe fondul conflictelor cu Federația Rusă. Participarea însă la activitățile acestei organizații și la exerciții militare, la diverse forme de integrare propuse în special de către Moscova a fost, întotdeauna, să spunem, problematică, pusă sub semnul întrebării. Au existat situații în care statele au optat pentru o integrare mai accentuată, pentru ca ulterior să revină sau să nu mai participe. Dar, în general, integrarea cea mai accentuată s-a produs între trei state, și anume Federația Rusă, Belarusul și Kazahstanul. Cred că știți că în 1999 s-a creat chiar Uniunea statală Rusia Belarus, care de altfel și aceea este oarecum destul de puțin funcțională.

Problema acolo este că Belarusul solicită diverse avantaje pe care Federația Rusă nu este dispusă să i le dea sau o partajare a atribuțiilor de putere pe care evident că liderul de la Kremlin nu dorește să le facă cu Aleksandr Lukașenko. Și, până la urmă, oarecum și pe bună dreptate, având în vedere că Belarus este mult mai mic și cu mult mai puține resurse decât Federația Rusă.

Pentru că, CSI-ul a fost de la început o organizație destul de slabă, Rusia a încercat să creeze diverse alte forme de integrare. Am spus de Uniunea statală Rusia - Belarus. Ulterior au creat Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, încercând să atragă și în aceste constructe diverse alte state. Au creat, de asemenea, Uniunea Economică Eurasiatică. Tot în interiorul C.S.I. a apărut, de asemenea, Tratatul de Securitate Colectivă.

Inițial au hotărât să participe Georgia, Azerbaidjanul, Uzbekistanul, Armenia, Kîrgîstan, Tadjikistanul, Kazahstanul, Rusia, Belarus, pentru ca ulterior Georgia, Azerbaidjanul și Uzbekistanul să se retragă.

Știrile Digi FM: Aceasta a fost baza pentru așa-zisa NATO rusească…

Ileana Racheru: Este un fel de NATO pe dos, ca să spun așa.

Organizația Tratatului de Securitate Colectivă s-a creat pe fondul Tratatului de Securitate Colectivă din anii 90, s-a fost făcut undeva prin anul 2002, însă a avut mai puțini membri decât Tratatul de Securitate Colectivă. Și anume Georgia, Azerbaidjanul și Uzbekistanul. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă de astăzi include Armenia, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Kazakhstan ul, Rusia și Belarusul. Este un NATO pentru spațiul ex-sovietic care are și el acel principiu al apărării colective, inclus undeva în articolul 4.

Știrile Digi FM: Practic, Rusia ar putea să invoce articolul dacă ar fi atacată, să zicem și să-și cheme aliații.

Ileana Racheru: Problema este că Rusia nu a fost atacată ca să poată să-l invoce. Acest articol 4 a fost invocat de mai multe ori de-a lungul timpului, însă prima dată când a fost invocat cu succes, să spunem, în favoarea părții care l-a invocat a fost anul trecut în Kazahstan. Atunci, președintele Tokayev, pe fondul unei, să spunem, mini revoluții interne, a invocat, să spunem, amestecuri sau atacuri ale unor, ceea ce se numește oarecum în spațiul ex-sovietic, intervenții străine. Și la momentul respectiv, Putin a spus Da, într adevăr, așa este, trebuie să trimitem armata rusă să calmeze spiritele în Kazahstan și să scoată de acolo forțele străine, imaginare, că reale sigur nu erau. Chestiunea a avut succes și Tokayev a rămas la putere. Asta s-a întâmplat în ianuarie și ulterior, Federația Rusă a declanșat ceea ce regimul Putin numește operațiunea militară specială din Ucraina. Însă articolul 4 a fost invocat, de asemenea, de către Yerevan, inclusiv anul trecut, cu prilejul unor noi ciocniri între Azerbaidjan și Armenia pentru regiunea Nagorno-Karabah. Cu acest prilej, Azerbaidjanul a reușit să ocupe zone limitrofe până la Nagorno-Karabah și chiar porțiuni din Nagorno-Karabah, prilej cu care Erevanul a invocat articolul 4. Dar, în cazul lui nu a dorit nimeni să intervină, ca să spun așa, nimeni dintre membri. Același articol 4 a fost invocat de către Kîrgîstan, tot anul trecut, pentru niște ciocniri între Kârgâzstan și Tadjikistan. Între cele două state din Asia Centrală există ciocniri frecvente pentru niște porțiuni de graniță, șosele, resurse de apă, teritoriu.

Știrile Digi FM: Practic, este un NATO patronat de Rusia în care, din când în când, membrii alianței se iau la bătaie.

Ileana Racheru: Da. Dacă ați văzut că la exercițiile NATO participă, da, membrii NATO, în cazul în cazul Tratatului de Securitate colectivă se întâmplă ca o parte din membrii să nu participe sau liderii acestora să nu apară la întâlniri. De ce să nu participe? De exemplu, Kîrgîzstanul vine și spune că el nu dorește să participe la exerciții pe teritoriul Tadjikistanului, pentru că ei tocmai au fost în conflict. Acum o chestiune interesantă este faptul că aceste state totuși nu au pus problema retragerii din această organizație, așa cum au făcut o Georgia, Azerbaidjanul și Uzbekistanul. Și acum o să vă spun și de ce. Pentru că Armenia, de exemplu, chiar dacă Federația Rusă și Organizația de Securitate Colectivă, controlată evident în principal de Federația Rusă, nu au dorit să intervină în ajutorul ei în conflictul cu Azerbaidjanul, Armenia nu are alt, să spunem, suport prin care poate să și asigure securitatea, cu excepția ajutorului Federației Ruse. Federația Rusă este cea care furnizează armament Armeniei ca să se poată să poată apăra regiunea Nagorno-Karabah, pe care o ocupă ilegal din anii 90. În același timp, nici Kîrgîzstanul nu poate să iasă din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă cam din aceleași motive ca și Armenia. Pe de altă parte, Azerbaidjanul și a putut permite se află în asta pentru că beneficiază de ajutor din Turcia.

Știrile Digi FM: Practic, Federația Rusă ține captive aceste țări printr-un soi de șantaj…dacă ieșiți, nu are cine să vă apere…

Ileana Racheru: Exact. Pe de altă parte, există și situații în care acești lideri ai acestor state, de exemplu, nu doresc să participe la summit-uri. Și pur și simplu nu apar acolo, cum a fost cazul de exemplu, în octombrie anul trecut. Putin nu a fost acolo doar cu câțiva lideri. De exemplu, președintele Kîrgîzstanului, nu a dorit să apară și nu a anunțat dinainte că nu se ducea la Moscova. Spre deosebire de el, de exemplu, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a anunțat că nu se duce la summitul CSI, deși Moldova este încă membru în C.S.I.

Știrile Digi FM: Și, atunci, cât de eficiente, funcționale mai sunt aceste alianțe ale Rusiei, de genul CSI sau varianta sa a NATO?

Ileana Racheru: Deocamdată, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă are șase membri. Nu a anunțat niciunul că se retrage. Prin urmare, teoretic, ar trebuie să fie funcțională. Pe de altă parte însă, nu cred că Rusia, nu știu câte capacități mai are să participe la exercițiile militare colective. În același timp, nu știu dacă Rusia mai are armament, muniție și așa mai departe, ca să aprovizioneze în continuare aceste state. În același timp însă, cred că ar trebui să subliniez faptul că Organizația Tratatului de Securitate Colectivă oferă o minimă protecție acestor state și, să spunem, pentru pericolele care vin din Afganistan. Pentru că foarte multe dintre ele se află în proximitatea Afganistanului. Funcționarea Tratatul de securitate colectivă a fost întotdeauna problematică având în vedere clar că există state care sunt, mă rog, au periodic conflicte între ele.

RUSIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA

Știrile Digi FM: Georgia și Ucraina și-au anunțat intenția de a ieși din Comunitatea Statelor Independente după conflicte cu Rusia. Am văzut un tipar. În 2008, în aprilie, la București era Summit-ul NATO și cumva se anunța intenția Georgiei de a de a se îndrepta spre Vest. În august a început războiul. Practic asta a fost în Osetia. Apoi Ucraina iarăși și-a manifestat intenția de a merge spre vest și a început în 2014 nebunia. Acum, Republica Moldova a depus deja cererea de aderare la Uniune. Ar avea Vladimir Putin tupeul să înceapă și în Republica Moldova ce a făcut în Georgia și Ucraina înainte?

Ileana Racheru: Aș vrea să fac un mic amendament în cazul Ucrainei. Îmi amintesc că Ucraina nu a ratificat aderarea la C.S.I.. Practic, a fost semnat tratatul în 1991, prin care au pus bazele C.S.I., dar ulterior Parlamentul nu a ratificat. Însă, periodic, diverși lideri de la Kiev și parlamentele au colaborat cu CSI. Ca să spun așa. Denunțarea participării însă s-a făcut după evenimentele din 2014. Vladimir Putin în mod sigur ar avea tupeul să atace Republica Moldova și să invadeze, dar nu cred că reușește și nu cred că poate, ca să spun așa. În absența unui culoar prin Odesa și a ocupării Odesei, nu văd cum ar putea să ajungă Republică Moldova. Dacă aveți în vedere Grupul Operativ al Trupelor Ruse, rămășițe ale așa zisei Armate a 14-a, respectivii nu au ce să facă, adică nu practic o intervenție a lor în partea de teritoriu controlată de Chișinău nu își are sensul, nu și are sensul că foarte repede o astfel de acțiune ar putea fi înăbușită de către ucraineni, pe de o parte. Pe de altă parte, acest Grup operativ al Trupelor Ruse, cu excepția probabil a 100-200 de ofițeri care vin sau, mă rog, militar, care într adevăr vin din Federația Rusă, restul sunt localnici și ei preferă să fie, nu știu cum să vă spun, militari de pace, ca să zic așa, care sunt acolo doar ca să-și ia niște salarii din armata Federației Ruse și cam asta e tot. Nu au niciun interes ca pe teritoriul respectiv să existe un conflict armat.

Știrile Digi FM: Vedem pe fostul teritoriu al URSS, pe lângă Transnistria, focare de conflict, fie că e Osetia, fie că e Nagorno-Karabah. A existat o politică a Rusiei pentru întreținerea acestor zone tulburi care să justifice în cazuri extreme, intervenție armată și ocupație?

Ileana Racheru: Nu a existat niciodată, să spunem, documente oficiale care să consfințească cumva, nu știu cum, faptul că în avantajul Federației Ruse este să existe astfel de conflicte înghețate. Acum, o mențiune importantă este faptul că singurul conflict care nu s-a dezghețat niciodată este cel din Transnistria. Dar au existat întotdeauna manevre ale Federației Ruse prin care au prin care a întreținut conflictele înghețate. În cazul Transnistriei, a menținut practic conflictul prin prezența Grupului Operativ al Trupelor Ruse și prin susținerea regimului separatist de la Tiraspol, care are și el niște forțe paramilitare. În ceea ce privește Abhazia și Osetia, avem, evident, acea intervenție din 2008, în cazul Nagorno-Karabah…. Nagorno-karabah este o regiune locuită preponderent de către armeni, dar care este face parte din componența teritorială a Azerbaidjanului, așa cum a fost recunoscut acesta la nivel internațional. Și Armenia a ocupat practic regiunea Nagorno-Karabah cu sprijin militar rusesc. Practic, Federația Rusă a furnizat permanent armament Armeniei pentru a putea să mențină ocupația. În ceea ce privește Donbasul, cele două republici nerecunoscute din Donbas, acolo situația este un pic diferită, pentru că în cazul lor conflictele nu au fost înghețate. Probabil că asta ar fi urmărit Federația Rusă, dar nu a reușit.

Dacă s ar îngheța acum războiul din Ucraina, probabil că peste ceva timp Kremlinul va decide să facă o nouă incursiune ca să-și atingă scopurile de la pe care îl avea la anul trecut, și anume să ocupe Kievul.

Știrile Digi FM: Nicolaie Ceaușescu avea o clică de susținători și s-a menținut la putere 20 și ceva de ani. Cum putem să ne explicăm totuși că oameni ca Lavrov, Medvedev, care la un moment dat părea cel mai democrat președinte al Rusiei, Peskov, cum pot oamenii ăștia să meargă orbește, pe retorica și pe acțiunile lui Putin?

Ileana Racheru: Acesta este un grup compact până la urmă. Îi leagă aceleași interese. Ce anume? Corupția și mafia. Este un grup realizat prin practici de corupție. Regimul Putin este un amestec de mafie și servicii secrete.

VIITORUL FEDERAȚIEI RUSE

Știrile Digi FM: Cum poate fi oprit un astfel de regim care brusc a devenit și expansionist?

Ileana Racheru: Excludem din start posibilitatea unei intervenții străine, având în vedere faptul că Rusia este o putere nucleară. Al doilea scenariu, să spunem, dacă aveți în vedere, s a tot vorbit de o un posibil, să spunem, o posibilă lovitură de stat la vârful elitei politice. Cred că gruparea lui Putin probabil că la un moment dat va încerca să găsească o soluție de exit și probabil că ar fi vrut să aibă acea soluție de exit pe care a avut o și familia lui Elțîn, dar nu știu dacă lor le vor fi oferite garanțiile și protecția care i-au fost oferite fostului președinte. În același timp, nu este exclusă o situație în care bineînțeles că la putere vin unii care probabil că au aceeași mentalitate cum o are Putin, dar sunt alte personaje. Nu știu dacă este posibil la momentul actual o revoluție și ca, să spunem, să plonjeze într-o revoluție, din simplul motiv că am văzut că susținerea pentru regim este în continuare destul de mare în sondaje. Și, pe de altă parte, având în vedere faptul că oamenii mor pe front în Ucraina și nu se întâmplă să spunem revolte masive în rândul populației, nu se întâmplă și pentru că cei care nu au vrut să participe la război, ați văzut că au fost lăsați oarecum să plece, să fugă. Și în același timp, pentru că, în principiu, au fost recrutați și trimiși în malaxorul morții tineri din regiunile din diverse regiuni, nu din principalele orașe.

Știrile Digi FM: Apropo de aceste regiuni care s-ar putea răzvrăti din cauza pierderilor de pe front. A apărut la un moment dat o știre despre un raport pe care Patrușev i l-ar fi dat lui Putin și care detalia posibilitatea dezintegrării Federației Ruse. Cât de plauzibil este un astfel de scenariu?

Ileana Racheru: Nu mi se pare că este un scenariu plauzibil. În primul rând pentru că cred că oricine ar veni la putere, prima chestiune pe care va dori să o facă este să mențină cumva statul centralizat. Pe de altă parte, cred că nu ar fi în favoarea comunității internaționale și nici măcar a Occidentului sau Ucrainei ca Rusia să plonjeze într un proces de revoluție de dezintegrare internă. Și o să vă spun și de ce. Pentru că nu se știe cine controlează arsenalele nucleare. Pe fondul apariției a N stegulețe. Și nu știu cine ar putea să recunoască astfel de republici.

Știrile Digi FM: În același timp a fost înființat un forum al popoarelor libere din post Rusia. Ei spun așa că prin acest război practic, Putin depopulează republicile de tineri care ar putea la un moment dat să susțină mișcări de secesiune și că împușcă doi iepuri dintr-o dată: distruge Ucraina și distruge și populațiile din republici…

Ileana Racheru: Mi se pare că șansele sunt extrem de mici ca să nu fie chiar spre zero să reușească. Și în același timp trebuie notat și faptul că Rusia nu are o reală opoziție politică. Probabil că mai multe șanse ar avea dacă ar exista o opoziție politică decât astfel de grupări. Dar am văzut o mișcare interesantă în acest sens. De exemplu, locuitorii din Buriatia( republică din Federația Rusă) au fost primii care au venit și au spus că de fapt, războiul din Ucraina tinde să aibă tenta unui genocid etnic, pentru că erau foarte mulți, într adevăr, erau trimiși pe front tineri din republica respectivă. Dar coalizarea pe câteva rețele de socializare și micile proteste în acest sens nu au avut efecte.

Știrile Digi FM: Se vorbea și despre tătari sau despre ceceni…

Ileana Racheru: Deocamdata, cecenii, au murit cu Kadîrov în Ucraina.

Știrile Digi FM: Vladimir Putin a cerut, înaintea invaziei ca NATO să revină la granițele din 1997.

Ileana Racheru: Este un deziderat imposibil. Este ceva total nerealist. A fost un pretext, un pur mesaj de propagandă ca să mai aibă încă un pretext să declanșeze războiul.

ÎN MINTEA LUI VLADIMIR PUTIN ȘI PERICOLUL NUCLEAR

Știrile Digi FM: A calculat Putin înainte să înceapă această invazie raportul pierderi - avantaje? Nu se aștepta, de fapt să ajungă un paria pe plan internațional?

Ileana Racheru: Nu cred că-l interesează chestiunea noastră că este un paria internațional. Cred că probabil dezideratul lor final era să încerce cumva să refacă URSS-ul. Mai ales că anul trecut au fost, mă rog, era și aniversarea, 100 de ani de la crearea U.R.S.S. ului. Doar că asta este un deziderat imposibil, pentru că ultimul scenariu posibil și favorabil, ultimul scenariu posibil ar fi fost cel în care Rusia ar fi putut să aibă în vedere un atac total asupra Ucrainei. Și a făcut. Vladimir Putin a declanșat un atac total asupra Ucrainei, chestiune care a eșuat în câteva zile pentru că nu au reușit să ocupe Kievul și nu au reușit să înlăture de la putere regimul condus de Zelenski. În același timp, ei au mizat foarte mult pe niște informații total eronate, și anume că, mă rog, Ucraina va fi cucerită ușor și că se va preda foarte ușor Kievul și că vor fi primiți cu brațele deschise de către populația Ucrainei, chestiune care nu s a întâmplat aici.

Știrile Digi FM: Au avut informații greșite, au avut sondaje de opinie făcute prost sau pur și simplu au fost mințiți?

Ileana Racheru: Cred că pur și simplu așa au fost mințiți de către serviciile secrete și probabil că serviciile secrete au acționat de frica dictatorului.

Știrile Digi FM: Vladimir Putin a anunțat suspendarea tratatului New Start cu armele nucleare, a trimis Dumei de Stat proiectul. După două ore de la discursul lui, a ieșit Ministerul de Externe, a ieșit Lavrov cu un comunicat: stați, domnule, că suspendat nu înseamnă că nu putem să îl reluăm. E o fractură între Putin și Lavrov sau pur și simplu e o strategie de dublul limbaj acasă?

Știrile Digi FM: Nu mi se pare că este o fractură între Lavrov și Putin, pe de-o parte. Pe de altă parte, mi se pare că nu este prima dată când Rusia încearcă să amenințe cumva cu o chestiune nucleară. Oricum, Putin a amenințat deschis cu arma nucleară. Pe de altă parte, nu aș vrea să înțelegeți că această suspendare din Start, ce presupunea de fapt că Statele Unite și Federația Rusă și-au luat angajamentul ca nivelul lor de înarmare nucleară, ca înarmarea nucleară să nu depășească un anumit nivel, să aibă un anumit număr de focoase, de bombe și așa mai departe. Și ce s-au mai angajat ele, să permită inspecții reciproce ca să verifice dacă își respectă sau nu aceste angajamente. Nu cred însă că prin această suspendare a participării la acest acord, Federația Rusă va începe de mâine să și lărgească arsenalul nuclear. Și nu cred că aceasta înseamnă faptul că mâine se gândește să folosească arma nucleară în războiul din Ucraina. De ce nu cred că va folosi arma nucleară în războiul din Ucraina? Pentru că nu se știe exact care vor fi consecințele asupra Federației Ruse. Dacă ar fi să facem o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl în 1986, paralela nu își are sensul, dacă ne gândim la centrala nucleară de la Zaporoje pentru că cele două centrale au fost pur și simplu construite în mod diferit. Dar paralela se poate face în ceea ce privește efectele asupra climei. Nu se știe cât și dacă aruncă ceva, o bombă nucleară, nu se știe exact către ce destinație se va îndrepta norul radioactiv. Să nu uităm că la Cernobîl norul radioactiv s-a dus inclusiv către Federația Rusă și către Belarus. Nu se știe exact dacă nu cumva radiațiile nu vor pătrunde în pânza freatică, să ajungă și în Marea Neagră, iar Rusia este stat riveran Mării Negre.

Deci, ar fi exclusă orice acțiune deliberată de natură nucleară făcută de autoritățile din Federația Rusă. Nu aș exclude însă un accident.