Despre „Adolescence”, serialul-fenomen difuzat de o platformă de streaming online, s-a vorbit mult de-a lungul timpului, iar printre cei care au comentat acest subiect se numără și Tudor Chirilă.
Serialul aduce în prim-plan povestea unui puști de 13 ani care este acuzat de uciderea unei colege, iar familia, terapeuta lui și inspectorul de caz vor să afle ce s-a întâmplat, de fapt, iar Tudor Chirilă a vorbit, într-o postare făcută pe Facebook, despre cum s-a simțit după ce a urmărit acest serial, mărturisind sincer că l-a cam „dărâmat”.
„«De unde să știu eu ce e bine și ce e rău, dacă ai mei mi-au pus în mână telefonul de la cinci ani?» – Asta a fost replica unui adolescent de 16 ani, la o tabără de teatru organizată de festivalul Ideo Ideis, acum câțiva ani. Era o tabără în care tinerii lucrau cu traineri (actori, regizori) și la finalul sesiunii prezentau un spectacol.
Eu și alți câțiva colegi actori eram un soi de mentori cu care ei vorbeau despre teatru și devenire profesională la sfârșitul zilelor de repetiții. La un moment dat, am avut o discuție cu o fată care a făcut un gag foarte drăguț și care se termina cu ea căzând într-o mică piscină gonflabilă, din cele pentru copii. I-am zis că ar trebui să-l posteze pe Instagram. A făcut ochii mari și mi-a zis: «Cum să fac așa ceva?». – Păi mi se pare amuzant și bine realizat, e o scenetă comică. De, ce nu, am zis? – Păi, nu vreau să mă judece lumea pentru asta, cum să apar așa? O să râdă de mine. – Păi, nu asta e și ideea? A refuzat ideea și discutând am înțeles că ea avea convingerea că publicul ei își formase despre ea o anumită imagine pe care trebuia dacă nu s-o întrețină, măcar să nu o schimbe. Exista posibilitatea ca cei care o urmăreau să râdă de ea, s-o considere superficială, uncool sau mai știu eu ce. Mi-a spus că are 2.000 de urmăritori. Am întrebat-o de ce ar conta atât de mult niște oameni pe care nu îi cunoaște personal? De ce părerea lor ar fi atât de importantă pentru ea? Chiar dacă nu am primit o explicație logică sau coerentă, am înțeles că raportarea la social media este cosmic diferită față de generația noastră, care s-a născut cu telefonul cu fir și două ore de program la televizor.
Tot în acea tabără am înțeles că sunt adolescenți care detestă social media, pentru că sunt obligați să se ridice la un standard impus de grup, de anturaj. Dacă nu te aliniezi acestor standarde, ești exclus. Dacă ești diferit cumva de ce se postează, de tipul de umor, dacă nu participi la conversațiile și trendurile grupului, ești exclus. Ea ne-a povestit despre bullying-ul la care a fost supusă pe grupul de WhatsApp din motive de vestimentație și neparticipare. «Și te afectează», ne-a zis. «Dacă vrei să supraviețuiești în liceu, trebuie să fii ca ei, cu ei. Dacă ești diferit în vreun fel, trebuie s-o ții pentru tine». Nu cred că putem aprecia în mod obiectiv prăpastia creată între generațiile delimitate de apariția rețelelor sociale. Am impresia că părinții de azi orbecăie cu niște lanterne într-un tunel. Am scris textul ăsta pentru că pe mine (și nu cred că doar pe mine) m-a cam dărâmat serialul ăsta de care vorbește toată lumea, «Adolescence». Pentru că te lasă cu mai multe întrebări decât răspunsuri și pentru că în jungla asta care se numește parenting nu are cum să existe doar un mod de a ieși la liman, nu există soluții colective, însă există o luptă care trebuie dusă cu orice preț (și care acum are niște dușmani uriași și invizibili): aceea de a nu pierde legătura cu copilul tău.
Responsabilitatea formării unui adult nu se poate atribui doar familiei și bunului ei mers. Sistemul de educație este în egală măsură responsabil. Serialul ăsta ar trebui să fie parte din modulul pedagogic de pregătire al profesorilor, pentru că felul în care școala și elevii sunt afectați de tehnologie și consecințele ei în materie de repere e fără precedent și «Adolescence» este și despre asta”.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!