Digi FM: De ce este „cool” Clujul? Ce îl face „cool”? TIFF-ul și Untold-ul? Joburile inovative? Centrul istoric? Studenții? Multiculturalismul?
Emil Boc: Oamenii. Oamenii sunt „cool”. Cel mai mare avantaj al acestui oraș este resursa umană. Pe de o parte, universitățile clujene sunt o resursă enormă de talent, care asigură avantajul competitiv al Clujului. Și, în al doilea rând, omul obișnuit, clujeanul, care face diferența prin ospitalitate, bun simț, bun gust, prin temeinicia lucrului bine făcut, prin respect și principiul de a clădi, înainte de a dărâma – adică, dacă pot să clădesc, fac, iar dacă mă apuc să dărâm, mai bine mă gândesc de două ori. Suntem la confluența vestului cu estul – și fiecare ne dau câte ceva: acel bun simț elementar combinat cu talent, inovare și echilibru în tot ce faci în viață. Zic eu că cel mai important element al reușitei Clujului îl reprezintă omul în viața sa de zi cu zi. Și de acolo începe construcția orașului, cu o strategie bazată pe cercetare, dezvoltare, inovare și IT, după aceea modulul serviciilor, de la cele financiar-bancare la cele medicale, care sunt de referință, și, în al treilea rând, este un dinamism cultural și multicultural de cel mai înalt nivel și de bună calitate. Nu în ultimul rând avem voința de a fi în pas cu Europa – de a avea o calitate a vieții așa cum o au europenii în marile orașe, începând de la educație, infrastructură, sănătate, mediu, de la siguranța cetățeanului, de la utilizarea tehnologiei pentru a-i îmbunătății cetățeanului viața de zi cu zi, la respectul pe care ni-l arătăm unii altora și la, fundamental, toleranță. În engleză, putem defini Clujul prin 4 litere T: talent, toleranță, tehnologie și trust, adică încredere. Și totul într-o manieră inclusivă. Nimeni nu este abandonat, nimeni nu este lăsat în urmă. O comunitate nu poate fi puternică și închegată dacă nu are încredere în toți cetățenii care o compun. O comunitate nu are voie să se rupă de cetățenii săi, indiferent de stare sau de originea socială. Trebuie să ai grijă de toată comunitatea și să găsești, ca administrație, mijloacele să ții comunitatea unită. Noi suntem cei care avem obligația să coagulăm comunitatea, să luăm informațiile și să creăm parteneriat cu mediul de afaceri, să le spunem unde e nevoie de implicarea lor prin responsabilitatea socială corporatistă. Capacitatea de a munci împreună este cheia reușitei, și asta se petrece într-un mod eco și nu ego. Primarul nu este jupânul societății. Două lucruri omoară performanța și modernizarea în România, astăzi: incompetența și orgoliul.
Digi FM: Vă referiți la administrație?
Emil Boc: Da, la administrație. Oamenii nepotriviți la locul nepotrivit. În poziții importante din această țară avem prea mulți incompetenți, ale căror locuri sunt în altă parte, unde poate ar putea fi buni. În primele șase luni nu înțeleg cum merge treaba în instituția în care au ajuns și, nu de puține ori, după șase luni chiar pleacă din funcție, așa că o luăm de la capăt. Fiecare democrație are perioade de recesiune. Noi am trecut de perioada de recesiune democratică și am repus România pe traiectoria europeană. Dar avem frâne prin incompetență și prin incapacitatea de a ne ține sub control ego-ul, în funcțiile administrative. Nu am venit în administrația publică să ne iubim, ci să rezolvăm problemele. Ecosistemul se crează cu oameni care să pună ego-ul în plan secundar, după interesele comunității.
Digi FM: V-am auzit deseori spunând că vreți să aduceți în Cluj joburi moderne, industrii moderne. Ritmul acesta de dezvoltare va duce la o creștere a salariilor pe anumite paliere și, implicit, a prețurilor în general. Nu există riscul unei segregări sociale? Nu există pericolul ca orașul să devină un centru al oamenilor care câștigă prea bine în detrimentul celor care trăiesc acum aici dar care nu vor putea fi incluși în acele industrii foarte profitabile și care vor fi atunci împinși dincolo de marginile orașului?
Emil Boc: O comunitate locală este cu atât mai puternică cu cât tot mai mulți oameni obțin venituri tot mai mari în așa fel încât să le dispară grija zilei de mâine – că nu își poate plăti factura, că nu își poate acoperi cheltuielile copilului la școală, că nu are bani de medicamente. Dacă ai un vârf foarte bogat, iar marea masă este foarte săracă, nu ai o democrație. Democrație e când foarte puțini sunt foarte bogați, foarte puțini sunt foarte săraci iar grosul este clasa de mijloc fundamental necesară unei societăți. De ce mă interesează să aduc investiții și locuri de muncă? Pentru că ele aduc salarii mai mari. Dacă o duce mai bine cei din IT, din educație, din sănătate, din alte servicii care aduc salarii mai mari, pe orizontală toți câștigă. Vin și evenimentele care pe orizontală dezvoltă și ele alte industrii. Fiecare prosperă, pe paliere diferite. Cu cât sunt mai multe surse financiare în comunitate, cu atât vor existe resurse pentru cât mai mulți clujeni, nu doar pentru cei care câștigă direct ci și pentru cei care desfășoară servicii conexe.
Digi FM: V-ați gândit, ca primărie, să intrați în concurență cu piața liberă, imobiliar, de exemplu, pentru a o echilibra atunci când aceasa riscă derapaje, pentru a genera o zonă tampon în cazul unor perioade de criză? Cum vă jucați rolul de arbitru al dezvoltării locale?
Emil Boc: Avem o viziune pe termen lung care are în vedere și un asemenea moment. Am pornit construcția a trei mari cartiere ale Clujului, în două dintre ele proprietar fiind municipalitatea, Primăria Clujului. În Borhanci, cartierul nou pe care îl vom crea are peste 70 de hectare de teren iar primăria, care este deținătoarea suprafețelor pe care se va construi fie casă, fie bloc de mici dimensiuni, va controla politica urbană. Al doilea proiect major, unde avem 200 de hecatre, este cartierul Lombului. Am avut mari probleme cu alunecările de teren, a trebuit să punem piloni forați de 16 metri adâncime, pentru a stabiliza dealul. Acolo se va construi și Cluj Innovation City, un proiect de aproximativ o jumătate de miliard de euro, care va genera 20.000 de noi locuri de muncă și va atrage circa 100.000 de cetățeni care vor locui acolo.
Digi FM: Oameni pe care Clujul îi va atrage?
Emil Boc: Oameni care sunt în oraș, oameni care vin să studieze și să rămână aici și oameni care, pe viitor, se vor întoarce din străinătate să lucreze aici. Avem ca obiectiv păstrarea acasă a tinerilor, pentru că ei sunt o resursă uriașă de talent, dar avem și preocuparea de a-i aduce înapoi pe cei din străinătate.
Digi FM: Aveți exemplul învecinatului Oaș. Oamenii plecați la muncă în străinătate și-au construit în satele natale case imense în care nu va mai locui nimeni. Copiii li s-au născut acolo, nu mai au legătură cu România.
Emil Boc: Nu sunt de acord întru totul cu dumneavoastră. M-am uitat la exemplul Irlandei, care a suferit același fenomen, după intrarea în Uniunea Europeană. După 25 de ani a început fenomenul întoarcerii – și au schimbat radical țara. Prin ce i-au adus acasă? Printr-o guvernare bună, centrală și locală, cu transparență, respect față de banul public, eliminarea sau diminuarea corupției. Un plan de afaceri poate fi respectat de pe un an pe altul iar cetățeanul este și el respectat în țara ta prin servicii de calitate.
Digi FM: Mă repet: nu este un fenomen ireversibil. S-a văzut în România.
Emil Boc: Noi nu am reușit încă să creăm acest context în administrație.
Pe de altă parte, salariul nu trebuie să fie neapărat cel din Uniunea Europeană dar condițiile să fie comparabile. Să câștige mai bine decât atunci când a plecat. Și să-i oferi un oraș vibrant, cu o calitate ridicată a vieții pe orizontală, pornind de la siguranță. Îi putem aduce înapoi iar ei vin cu știință și informație, vin cu mentalitate și vin cu bani.
Digi FM: Această infrastructură care să încurajeze revenirea există deja la Cluj?
Emil Boc: Noi gândim deja orașul peste 20 sau 30 de ani. Avem proiecte pe termen scurt, pasaje rutiere care să fluidizeze traficul, apoi pe termen mediu - centură ocolitoare și tren metropolitan și pe termen lung, metroul. Și tot pe termen lungul avem cel de-al treilea cartier, pe 238 de hectare proprietate privată, dar unde primăria își asumă sarcina să facă masterplanul, să stabilească de la început unde sunt bulevardele, unde școala, grădinița și centrul de cartier, unde banca și biserica. Creionăm de acum și mobilitatea. Astăzi, un sfert din traficul Clujului este așa numitul trafic nenecesar. Oamenii merg dintr-o parte a orașului în alta ca să își ducă copiii la grădiniță, se duc la un centru comercial sau la o altă facilitate de bază pe care nu o are lângă casă. Dacă le are, o parte din trafic îl eliminăm. De altfel, viitorul nu se va defini prin numărul de mașini ci prin numărul parcurilor, al spațiilor pietonale, al biciletelor, al pistelor de biciclete, al modalităților de sharing, al tehnologiei în folosul mobilității. Peste tot unde construim ansambluri imobiliare mari lucrăm la principiul celor 20 de minute maxim de mers până la o utilitate publică. Iar pentru serviciu le punem transport public nepoluant, iar întreaga flotă va fi așa, până în 2026, cu linii dedicate.
Digi FM: Sunt respectate?
Emil Boc: În bună parte, da. Poliția îi trage la răspundere pe cei care intră pe acolo. Poliția rutieră nu are din nefericire suficienți oameni să ne ajute dar poliția locală lucrează bine la Cluj cu poliția rutieră. Instituțiile statului tebuie să conlucreze indiferent de culoare politică. Noi am dus incompetența de jos până la Guvern. Și am politizat sub cele două paliere care pot fi politizate – miniștri și secretari de stat. De acolo în jos ar trebui să fie palierul exclusiv profesional.
Digi FM: Când ați ajuns dumneavoastră la guvern arăta la fel? Era la fel de politizat?
Emil Boc: Era politizat, nu spun că nu am avut și noi cazuri acest fel, dar niciodată nu a avut amploarea de acum. Am avut și noi faliții noștri dar mult sub ce avem acum, pe orizontală și pe verticală, în statul român. Trebuie păstrat palierul politic strict la nivelul funcțiilor alese și numite, care pun în practică programul politic.
Digi FM: Deseori, „pun în practică” se înțelege „vin cu ordinele de la partid”. Iar miniștrii români vin în posturi cu idea că ei știu tot și știu mai bine, că de aceea au ajuns miniștri.
Emil Boc: Fac o mare greșeală. Nimeni nu te-a trimis la o școală de primar sau o școală de ministru. Ai nevoie de sfătuitori buni care să te învețe să faci în cadrul legal, să faci cât mai repede, să atragi resurse naționale și europene. Trebuie să-i asculți și să-i pui să muncească eficient.
Digi FM: Chiar vreți un oraș de un milion de locuitori?
Emil Boc: Nu îl vreau eu, asta este tendința. Clujul este un oraș magnet. Și când vorbesc de Cluj vorbesc de zona metropolitană. Suntem singura țară din Uniunea Europeană care funcționează după o lege de organizare administrativă din 1968. Ca prim ministru nu am avut majoritatea necesară să promovez regionalizarea țării. Cetățeanul nu făcea nici un pas în plus sub aspect administrativ. Am fost la două voturi de a reuși. Și nu se arată prea curând o majoritate de două treimi care să introducă regiunile în Constituție. În Polonia au picat guverne când s-a făcut regionalizarea dar rezultatele au fost benefice.
Digi FM: Nu s-a dorit?
Emil Boc: Au fost bariere politice de netrecut în calea regionalizării. Dar suntem în UE din 2007 și vrem să aplicăm subsidiaritatea, adică să aducem deciziile la primul nivel de lângă cetățean, însă ne ghidăm administrativ după o lege din perioada de vârf a centralismului comunist. Noi lucrăm deja în viziunea metropolitană. Clujul nu se oprește la plăcuța de intrare în oraș. Metropolitan, Clujul este și Apahida, și Baciu, și Florești, și Gilău – nu în sensul că eu sunt primarul acelor localități dar conlucrez cu acei primari, de exemplu asigurând transportul public cu autobuzele municipalității Cluj. Metroul și trenul metropolitan au această viziune. Asigurăm mobilitatea forței de muncă din afara Clujului de a veni în oraș, pentru a putea asigura un circuit al forței de muncă, pentru a ne asigura resursa creativă.
Digi FM: Ce înseamnă resursele blocate odată cu tăierile de la alocări produse la rectficiarea bugetară? Ce se oprește?
Emil Boc: Imaginați-vă că avem un avion cu patru motoare și noi lucrăm doar cu două. Toate proiectele importante – școli, grădinițe, pasaje, străzi – se lucrează temporizat. Nu abandonăm nimic, doar lucrăm înfrânat.
Digi FM: Vorbiți mereu de marile companii care vin la Cluj, în parcurile industriale. Afacerile locale ce sprijin au din partea primăriei?
Emil Boc: Strategia Clujului are trei dimensiuni economice. Prima ține de inovare, mai ales că 50% din slujbele anului 2030 nu s-au inventat încă. A doua: oraș al clusterelor, care reunește de la inovare și IT la artele creative și care le dă șansa de a fi puternice și să conteze regional, național și internațional. Și trei: oraș al start-up-urilor. Am pus la dispoziția start-up-urilor un centru în care rămân un număr de ani până capătă putere și lasă altra locul. Prin toate modalitățile legale susținem această dimensiune de start-up, nucleul întreprinderilor mici și mijlocii care reprezintă baza economiei.
Digi FM: În ce domenii se lansează oamenii?
Emil Boc: De la aplicații și dezvoltatori de tehnologie la restaurante, la comerț electronic sau cu dronele. Imaginația este nelimitată.
Digi FM: Proiectul „Alianței Vestului”.
Emil Boc: Pierdem foarte mulți bani europeni. Polonezii au mai multe regiuni care aduc bani de la Bruxelles, România are un singur motor, Guvernul, în numele județelor. Exact în această idee am gândi demersl: să aducem mai mulți bani de la Bruxelles. Să ne recunoască ca o entitate care poate absorbi fonduri europene. Se poartă negocieri cu Guvernul României și cu instituțiile comunitare ca mai multe structuri regionale asociative să facă regionalizarea de jos în sus. E o inovație administrativă obligată de viața de zi cu zi pentru că avem nevoie de bani. Iar banii aceștia există, încercăm doar să-i aducem mai ușor. Regionalizarea asta este însă și un pas în destructurarea rețelelor clientelare create în județe. Ați văzut cum arătau în județele acelea din sud, dezvăluite de nenorocirea de la Caracal. Și este doar vârful icebergului. Prin forța lucrurilor, acestea s-au creat în atâția amar de ani, dn 1968 încoace. E valabil în toate domeniile: în poliție, în învățământ, în protecția consumatorului, în construcții. Se sparg aceste rețele și reașezi administrația pe baze europene, de la zero. De aceea e nevoie de o nouă reformă administrativă.
Digi FM: Ați mai merge să fiți prim ministru?
Emil Boc: Nu. Nu, mulțumesc. A fost o onoare pentru mine să pot servi țara în vremuri grele. Am făcut-o cu cea mai bună credință.
Digi FM: Unii v-au lăudat, alții v-au înjurat.
Emil Boc: Nu am făcut ce am vrut eu. Cine și-ar dori măsuri de austeritate? Nu pentru asta se construiește omul politic. Am luat acele măsuri conștient că nu voi mai rămâne în politică, pentru că am realizat ce impact vor avea și mi-am zis că ăsta mi-e sfârșitul, deși clujenii mi-au oferit apoi această șansă uriață de a arăta că mai putem face lucruri bune împreună. Trebuia, însă, atunci, să ținem țara pe linia de plutire și pe drumul corect, pe când nimeni nu ne mai băga în seamă în plină triplă criză a datoriilor suverne ale statelor. Am făcut economic ceea ce a trebuit, împreună cu președintele de atunci al țării, Traian Băsescu...
Digi FM: Mai vorbiți cu dumnealui?
Emil Boc: Din când în când, la zile de naștere, ne salutăm, mai vorbim, cu mare plăcere, dar foarte rar.
Subiectele tale preferate sunt și la Știrile Digi FM. Ca să știi!
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
