Până în anul 2019 era doar un actor de comedie și un om de afaceri. Apoi, totul s-a schimbat. A devenit președintele unei țări care avea o parte de teritoriu anexată din 2014, cu lupte între civili și pro-ruși în estul teritoriului și nu numai.
Cea mai mare provocare a venit în urmă cu un an, atunci când Rusia a atacat Ucraina.
Imaginea lui Zelenski - de la comediant, la simbolul rezistenței
Cum a putut fi schimbată imaginea lui Volodimir Zelenski din actorul, dansatorul, comediantul Zelenski în simbolul rezistenței în Ucraina?
Volodimir Zelenki a fost unul dintre cei mai populari comedianți TV ai Ucrainei unde a participat la show-uri precum Dancing with the Stars.
A fost producător general al canalului de televiziune Inter, a apărut în comedii romantice sau comedii istorice.
Cu 4 ani înainte de a deveni președinte, Volodimir Zelenki juca în Slujitorul poporului, serial în care interpreta un profesor de istorie ce ajunge peste noapte lider al Ucrainei și reformează țara, lucru care s-a întâmplat în 2019. La doar 41 de ani și fără nici un fel de experiență politică, Volodimir Zelenski candidează la președinția țării și obține peste 70% dintre voturi. Asta după ce le promisese ucrainenilor că îi va scăpa de oligarhi şi va scoate economia de sub stăpânirea acestora.
Au urmat aproape 3 ani de provocări, însă cea mai mare a venit pe 24 februarie, atunci când a început războiul.
Imaginea de „actoraș de comendie a reapărut în acel moment în prim-plan, spune Flavia Durach, specialistă în dezinformare și fake-news:
Cumva, imaginea aceasta de „actoraș” era menită să îl decredibilizeze din momentul în care s-a prefigurat și apoi a și avut loc invazia rusească în Ucraina. Nu cred că nu cred că el avea o imagine de actor, mai degrabă decât șef de stat în spațiul internațional, înainte de izbucnirea conflictului.
Încă din primele zile americanii i-au asigurat coridoare pentru a părăsi în siguranță Ucraina. Dar, a decis să nu o facă. Zelenski le-ar fi răspuns occidentalilor: Lupta este aici; am nevoie de muniție, nu de o plimbare.
Iar acela este unul dintre momentele care l-au definit pe Volodimir Zelenski ca simbol al rezistenței în Ucraina. De ce, ne explică Flavia Durach:
Profitând de emoția momentului, ceea ce a făcut el a fost să domine acest val de emoție cu scopul, care a și reușit, de a primi sprijin internațional și mai ales sprijinul opiniei publice.
Un bun comunicator, un lider care se impune, dar care stârnește și emoție. Un președinte care vrea să protejeze populația țării pe care o reprezintă cu orice preț - sunt doar câteva dintre imaginile asociate lui Volodimir Zelenski după un an de război. Iar actorul devenit președinte a devenit un simbol al rezistenței în Ucraina.
Cum a comunicat Volodimir Zelenski în ultimul an
Comunicarea în timpul războiului este unul dintre cele mai sensibile, dar și importante aspecte, iar fără o echipă bună în spate, rezultatele pot fi descurajatoare, spun specialiștii.
De altfel, încă de la începutul războiului, Volodimir Zelenski a susținut în fiecare seară, câte un mesaj despre ce se întâmplă pe front, și cum se apără ucrainenii.
25 februarie în urmă cu un an - Kievul era atacat deja de o zi, iar în presă apar primele informații conform cărora președintele ar fi fugit din țară.Volodimir Zelenski postează însă o filmare din fața sediului cancelariei prezidenţiale. Alături de premier și alți lideri ai statului dădea asigurări că sunt încă în Capitală și că vor lupta pentru independența țării.
Iar acesta nu este singurul moment în care comunicarea directă atrăgea de partea Ucrainei și a liderului de la Kiev simpatia maselor.
Lectorul universitar Flavia Durach: Intervențiile lui publice erau de impact prin faptul că arăta că se află în mijlocul lucrurilor, inclusiv atunci când ieșea din buncărul subteran și avea intervenții din stradă care erau menite să mențină moralul cetățenilor ucraineni.
Inclusiv hainele pe care președintele ucrainean le-a purtat de-a lungul acestui an au reprezentat un simbol.
Aceste haine, să spunem, de lucru, cu influență militarizată, haine funcționale, care arată că este dedicat cauzei și nu unor aspecte superficiale legate de imagine. Cu siguranță este o decizie deliberată pentru a se individualiza în marea de costume cu scopul de a evidenția că urgența, gravitatea situației continuă, că este stare permanentă de alertă. - Flavia Durach
Un al punct forte al comunicării din partea ucraineană fost și transformarea perechii prezidențiale în „eroi” care se ridică la înălțimea momentului.
Flavia Durach: Au reușit să îi construiască această imagine într-un fel de erou, de persoană curajoasă. În paralel, soția sa a comunicat similar mesaje din acestea de dârzenie: „Nu văd soțul ca să ne protejeze, dar am încredere” Cu alte cuvinte, au lăsat impresia unor oameni care se ridică la înălțimea momentului.
Inclusiv dominarea spațiului de comunicare a adus un avantaj Kievului, mai adaugă lectorul universitar.
Ceea ce a făcut echipa de comunicare a președintelui Zelenski foarte bine a fost de a domina spațiul de comunicare ținând cont că a existat și foarte multă dezinformare nu e ușor să domini spațiul de comunicare în aceste condiții. Au fost într-adevăr neobosiți.
Popularitatea lui Zelenski a crescut vertiginos. Sondajele arată că 95% dintre ucraineni cred că țara lor poate respinge invazia Rusiei, în ciuda inferiorității numerice a trupelor Kievului. Iar 78% cred că Ucraina merge în direcția corectă.
Volodimir Zelenski versus Vladimir Putin - Discursurile celor doi lideri
De altfel, încă de la începutul invaziei ruse, comunicarea a fost un aspect important pentru președintele Volodimir Zelenski - l-a ajutat în multe cazuri să obțină și sprijin militar internațional.
La polul opus, a fost Vladimir Putin - doar două discursuri a avut liderul de la Kremlin în public, de când a început invazia.
De-a lungul acestui an de război, discursurile președintelui Volodimir Zelenski au stârnit emoție, au adus Ucrainei sprijinul internațional și au întărit moralul ucrainenilor. Iar mesajele au fost întotdeauna adaptate publicului.
În Congresul Statelor Unite a făcut o paralelă între războiul dus de Rusia în Ucraina şi atentatele de la 11 septembrie, precum şi cu atacul japonez asupra Pearl Harbor.
Când a vorbit în fața Camerei Comunelor din Marea Britanie, Zelenski a comparat lupta Ucrainei cu cea a Marii Britanii împotriva lui Hitler și a făcut referiri chiar și la opera lui Shakespeare.
În Parlamentul grec tema a fost Mariupol, unde există o comunitate mare de etnici greci, iar finlandezilor le-a vorbit despre cocktailuri Molotov aruncate împotriva invadatorilor sovietici.
Când s-a adresat australienilor, Zelenski a vorbit despre zborul MH17, doborât de Rusia în 2014. În parlamentul israelian a făcut o comparație între ce se întâmplă în Ucraina și Holocaust, iar în fața parlamentarilor români a vorbit despre susţinerea comunităţilor româneşti, respectiv ucrainene din cele două ţări.
Ce reprezintă aceste paralele, ne explică lectorul universitar Flavia Durach:
Demonstrată curtoazia de a cunoaște publicul căruia i se adresează. În mod similar arată că personalizează discursurile, nu are o formulă standard pe care să o aplice indiferent de context. Este un semn de respect pentru publicul căruia i se adresează.
În spatele discursurilor președintelui s-ar afla Dmitro Litvin, fost jurnalist și analist politic, care știe să pună în prim plan și pe lângă aspectele istorice și emoția.
Flavia Durach: Este și o încercare de a evoca anumite emoții în legătură cu evenimentele. Cu alte cuvinte, dorește să împrumute ceva din tensiunea acelor evenimente sau semnificația acelor evenimente, pentru a stabili o paralelă cu propria situație și, astfel, pentru a atrage și mai mult sprijin, să fie cât mai aproape de audiență. Să nu pară ceva abstract, îndepărtat, cu care nu ne putem identifica în vreun fel.
În paralel, președintele rus a ieșit doar de două ori în public, în fața mulțimilor de oameni, iar comunicarea s-a bazat deseori pe narațiuni false și pe găsirea unui vinovat în afara granițelor ruse.
Realizează o comparație a celor doi lideri de stat, politologul Cristian Pârvulescu:
Putin are discursuri plictisitoare. Ele nu sunt discursuri care să electrizeze. Nu e Zelenski. Zelenski este din punctul ăsta de vedere un uriaș, și Putin un pitic. Nu știe să comunice. Un ofițer KGB care abia dacă poate să spună câteva cuvinte fără să le citească. Nu atrage mulțimile. Nu poate să transmită chiar când vrea să fie înfiorător.
Cum a funcționat dezinformarea în perioada războiului
Astăzi, războaiele moderne nu se mai duc doar pe front, ci și în afara acestuia, iar unul dintre aspectele care poate înclina balanța de o parte sau de alta a frontului este dezinformarea.
Știrile false și narațiunile care dezinformează au fost prezente mereu în spațiul public, dar într-o perioadă de incertitudine, cum e războiul, numărul lor crește vertiginios.
Vestul a provocat războiul în Ucraina de ani de zile, iar Rusia nu a avut încotro decât să desfășoare o operațiune specială militară pentru a se proteja este una dintre cele mai populare narațiuni false din ultimul an.
Alte idei promovate de Kremlin sunt cele conform cărora neo-naziștii, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au comis genocid în Ucraina, iar din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este încercuită de dușmani și trebuie să se apere singură.
Care este rolul acestor narațiuni înșelătoare sau chiar false, ne explică lectorul universitar Flavia Durach:
Rolul narațiunilor care dezinformează a fost dublu. O dată, o parte dintre aceste narațiuni s-au adresat publicului intern, adică cetățenilor ruși, cu scopul de a-i face să accepte acest război ca pe o necesitate. Și acestora li s-a construit viziunea în care însăși existența Rusiei este amenințată și că ar avea de-a face nu cu o invazie, ci cu un mecanism de supraviețuire, până la urmă.
Narațiunile false sunt folosite de asemenea și pe plan extern:
Alte narațiuni s-au adresat publicului occidental cu scopul de a diminua susținerea față de refugiați, față de măsurile stabilite de către liderii politici pentru ajutorarea Ucrainei. Inclusiv teama de escaladare a fost exploatată intens de aceste narațiuni. S-au concentrat și asupra temerilor europenilor legate de creșterea prețurilor, de problemele cu aprovizionarea cu energie tocmai pentru a crea o presiune de la nivelul cetățenilor către liderii politici, pentru a slăbi sprijinul față de Ucraina.
Narațiuni înșelătoare au existat și de cealaltă parte a frontului. De exemplu, după ce o rachetă a căzut pe teritoriul Poloniei și a ucis doi oameni, președintele Volodimir Zelenski a declarat încă din primele ore că racheta este rusească. Ba mai mult, a insistat asupra subiectului pentru câteva zile. Ulerior, acesta și-a nuanțat declarațiile și a precizat că "Nimeni nu poate ști 100% ce s-a întâmplat acolo".
Un material realizat de Laura Benea
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
