Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a făcut public luni, 27 ianuarie, un raport pe tema anulării alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională în care consideră, între altele, că anularea alegerilor poate fi permisă doar în circumstanțe excepționale.
Raportul urgent privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida un scrutin vine să răspundă unei solicitări făcute luna trecută de către Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE), potrivit unui comunicat de presă al Comisiei de la Veneția, transmis luni și citat de Agerpres.
Deși raportul se bazează pe caracteristicile unui caz recent din România - privind invalidarea alegerilor din oficiu, tehnologiile digitale în campaniile electorale și influența externă a unui alt stat - nu este de competența Comisiei de la Veneția să analizeze faptele speței din România sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, se arată în comunicat. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional general comparativ și a standardelor europene și internaționale.
Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe - și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții - o instanță constituțională poate invalida alegerile.
Având în vedere că instanțele - inclusiv curțile constituționale - se caracterizează prin faptul că doar reacționează, nu stabilesc ordinea de zi, Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Standardele internaționale nici nu impun, nici nu interzic în principiu din oficiu deciziile curților constituționale, adaugă Comisia de la Veneția.
Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac și prevede, în particular, că 'organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar fi putut afecta rezultatul', scrie în raport.
Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către părțile interesate electorale publice și private - ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă, explică raportul.
Garanțiile procedurale sunt cruciale, așa cum este stabilit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și orice decizie de a anula alegerile trebuie să fie suficient explicată cu fapte clar conturate care dovedesc nereguli grave.
Propaganda de campanie intră de obicei sub protecția libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub formă de discurs instigator la ură împotriva adversarilor politici.
Deși campaniile online de pe platformele de social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea acestora ar trebui să fie în continuare supusă regulilor generale privind finanțarea campaniei și de transparență.
Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor sociale este o provocare. Deciziile bine motivate și transparente sunt cruciale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare, se mai arată în raport.
Comisia de la Veneția face recomandări
Astfel, Comisia de la Veneția consideră că deciziile de anulare a rezultatelor electorale ar trebui luate de cel mai înalt organ electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organ judiciar, curtea constituțională sau o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organ judiciar.
Însă puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu - dacă există - ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar, recomandă Comisia, care transmite totodată că 'anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale' ca ultim argument (ultima ratio în original - n.r.) și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi afectat rezultatul votului.
Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure îndeosebi o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite ce dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și prerogativele judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidate și limitate de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
Comisia de la Veneția consideră totodată că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
Statele ar trebui să reglementeze consecințele perturbărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora.
Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate și campaniilor electorale din online prin intermediul platformelor de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie marcată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele de social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!