Un studiu recent dezvăluie originile antice și răspândirea globală a gândacului german (Blattella germanica), urmărind descendența acestuia până în urmă cu peste 2.000 de ani în Asia de Sud. Cercetarea evidențiază modul în care acești dăunători rezistenți s-au adaptat alături de civilizația umană pentru a deveni unul dintre cei mai răspândiți dăunători de interior din lume, scrie CNN.
Gândacul german, întâlnit frecvent în zonele urbane din întreaga lume, are rădăcini care se întind până în Asia de Sud, cu peste 2.000 de ani în urmă, conform unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Cercetătorii, conduși de Dr. Qian Tang, au colectat 281 de specimene din 57 de locații din 17 țări pentru a studia ADN-ul acestora.
Ei au descoperit că acești dăunători au evoluat din gândacul asiatic (Blattella asahinai) acum aproximativ 2.100 de ani, adaptându-se la mediile umane pe măsură ce agricultura s-a dezvoltat în habitatele lor natale. Răspândirea gândacilor germani a urmat îndeaproape rutele istorice de comerț, activitățile militare și eforturile de colonizare, ajungând în Europa cu aproximativ 270 de ani în urmă și în Americi acum aproximativ 120 de ani.
Studiul evidențiază modul în care progresele umane, precum instalațiile sanitare interioare și încălzirea, au facilitat neintenționat proliferarea gândacului. Cercetările viitoare își propun să exploreze baza genetică a adaptării rapide și a rezistenței la insecticide a acestora.
„Scopul nostru principal a fost să arătăm cum o specie poate călători cu oamenii și cum genetica poate compensa partea lipsă din înregistrările istorice”, a declarat Tang, un biolog evoluționist care este acum cercetător asociat postdoctoral la Universitatea Harvard.
Folosind datele genomice, cercetătorii au fost surprinși să afle că descendența gândacilor moderni merge mult mai departe de Europa secolului al XVIII-lea. Potrivit cercetării, insecta a evoluat din gândacul asiatic sălbatic, cunoscut sub numele științific de Blattella asahinai, în urmă cu 2.100 de ani.
Citește și: Cum să te aperi de ploșnițe (păduchii de pat): Sfaturi de la doctorul Adrian Marinescu
În acea perioadă, Tang și colegii săi presupun că oamenii din ceea ce astăzi este India sau Myanmar au început să planteze culturi în habitatul natural al gândacului asiatic. Insectele s-au adaptat - schimbându-și regimul alimentar pentru a include hrană umană - și apoi și-au mutat teritoriul în gospodăriile oamenilor.
Un mileniu mai târziu, pe măsură ce comerțul și activitatea militară au crescut între Asia de Sud și Orientul Mijlociu și, mai târziu, Europa, gândacii domesticiți s-au răspândit spre vest, probabil făcând autostopul în coșurile de mâncare ale soldaților și călătorilor.
Analiza genetică efectuată de echipa de studiu plasează prima intrare a insectelor în Europa în urmă cu aproximativ 270 de ani. Această estimare se apropie de momentul în care celebrul genetician suedez Carl Linnaeus i-a descris pentru prima dată în 1776, la aproximativ un deceniu după ce Războiul de șapte ani a făcut ravagii în Asia, Europa și America de Nord.
Gândacii au ajuns apoi din Europa în America în urmă cu aproximativ 120 de ani, mai arată studiul.
„Insectele fac parte din țesătura culturii umane”, a declarat Dr. Jessica Ware, curator de zoologie a nevertebratelor de la Muzeul American de Istorie Naturală din New York, care nu a fost implicată în cercetarea în cauză. „De foarte mult timp, am cam știut că oamenii se deplasează cu o mulțime de specii de dăunători. Și știm că rutele comerciale transatlantice au fost probabil vinovate de răspândirea gândacilor germani. Dar să vedem de fapt acest lucru reflectat în semnătura genetică a acestor populații, a fost foarte interesant.”
„Lucrurile care au permis oamenilor să prospere - instalații sanitare interioare, încălzire interioară - sunt lucruri care au permis, de asemenea, gândacilor să prospere”, a spus Ware. „Prin crearea canalizării subterane, nu am fi putut oferi un bufet mai bun pentru acestea”.
În continuare, Tang vrea să secvențieze genomurile complete ale acestora pentru a afla cum s-au adaptat cu atâta succes la mediul uman.
„De exemplu, gândacul german are o rezistență la insecticide care nu este detectată la alți dăunători”, a spus el. „Cum pot evolua atât de repede?”.
Insectele demonstrează, de asemenea, comportamente sociale, comunicând între ele despre locul unde să găsească hrană. Tang vrea să afle dacă și această abilitate este o trăsătură de supraviețuire pentru care gândacii trebuie să le mulțumească oamenilor.
Ascultă Digi FM Live, pentru cele mai noi știri, la fiecare 30 de minute.
Ca să știi!
Puteţi urmări Știrile Digi FM şi pe Google News şi WhatsApp!
